Corbul este cea mai mare specie de corvide din lume, având distribuție totală în Europa, Asia și America de Nord. În Groenlanda, specia este răspândită numai în jumătatea de sud și est a insulei, respectiv în habitate de tundră.
Corbul este o specie care nu are preferințe de habitat, putând fi întâlnită pretutindeni. Poate ajunge și la altitudini de până la 2500 m. Cuibărește în habitate de păduri de foioase sau de conifere. Corbul se deplasează pentru hrană chiar și la distanțe de peste 40 km de la cuib. Masculul și femela au același penaj de culoare neagră pe tot corpul. Diferența este doar la dimensiune, femela fiind mai mică. Lungimea corpului este de 68-70 cm, iar anvergura aripilor de 113-135 cm, cu o masă corporală de 700-1600 g. Longevitatea maximă atinsă în captivitate este de 44 de ani, iar în sălbăticie este de 17-18 ani.
Corbul poate fi considerat, alături de toate suratele lui, o pasăre sanitară, chiar dacă mai aduce și stricăciuni prin gospodăriile oamenilor. Corbul este o pasăre foarte isteață, care a dovedit în numeroase experimente științifice că este capabilă să rezolve probleme dificile. El poate să comunice cu oamenii și să se folosească de anumite instrumente, imitând oamenii. Vocabularul corbilor este complex, pot imita sunete mecanice sau alte animale pe care le aud în sălbăticie.
Sunetele corbilor pot exprima tandrețe, fericire, surpriză, emoție sau furie. Ei pot imita alte păsări care au aceleași note vocale, și imită la perfecție ciorile. Unii pot imita alte animale din jur, iar un studiu în Austria a descoperit că ei folosesc și gesturi pentru a comunica. Mulți arată cu ciocul către un obiect, sau chiar îl ridică în aer pentru a atrage atenția altor păsări, exact așa cum facem noi cu degetul. Acesta a fost prima dată când oamenii de știință au observat natural prezența și folosirea gesturilor la alte grupe de animale decât primatele.
Atât corbii, cât și ciorile, se pricep de minune să se joace și să se distreze. Corbii se joacă cu alte specii de animale cum sunt lupii, câinii și pisicile.
Ornitologii au mai descoperit că tinerii corbi sunt mari amatori de jocuri și jucării, sunt printre puținele păsări care se joacă de dragul de a se distra. Șicanează câinii într-un fel de joc de genul prinde-mă dacă poți. De asemenea, se joacă unii cu alții inventând acrobații în zbor și luându-se la întrecere unii cu alții. Multor corbi și multor ciori le place să se joace în vântul puternic, să se lase purtați de curenții de aer, să piardă din altitudine și apoi să se înalțe iar.
Din păcate, penajul negru și lăcomia corbului i-au făcut pe oameni să îl ostracizeze. Cu toate astea, de-a lungul timpului, calitățile acestei păsări au fost recunoscute și surprinse în câteva opere literare. Inteligența excepțională de care corbul a dat dovadă de-a lungul istoriei, dar și capacitatea sa deosebită, au creat în jurul să nenumărate legende și mituri. Acestea au fost sporite și de capacitatea corbului de a fi îmblânzit cu ușurință, ca și de a învăța un număr limitat de cuvinte (între 9 și 20, după sursă), pe care le folosește, se pare, în mod intenționat, nu reflex ca în cazul papagalilor.
Corbul în mitologiile lumii
În mitologia greacă corbul era considerat solul zeilor.
În mitologia amerindienilor din America de Nord, corbul este eroul a nenumărate povești și mituri, de la cele legate de facerea lumii la cele eroice. Există de asemenea și o serie de triburi care consideră corbul ca strămoș sau totem, desigur în baza unor legende și mituri detaliate.
În mitologia scandinavă se întâlnesc de asemenea povestiri și mituri legate de corb, dar și în toate celelalte zone locuite de această pasăre.
În România, printre multele legende legate de corbi, se poate aminti legenda legată de Corvinești.