Cu toții am întânit diverse vietăți care par interesante și pe care uneori le apreciem foarte mult. Însă, adesea nu știm povestea lor. Este cazul speciilor invazive. Însă ce înseamnă specie invazivă?
Conform directivelor europene, speciile invazive, cunoscute ca specii alogene invazive sau specii neindigene invazive, au fost introduse intenţionat, inclusiv arborii și culturile care sunt mai rezistente sau care cresc mai repede, plantele ornamentale de grădină sau animalele de casă. Acestea pot să nu creeze niciun fel de probleme până în momentul în care evadează sau sunt eliberate în natură.
Alte specii alogene nedorite au sosit accidental, de exemplu ca „pasageri clandestini” prinși în containere transportate cu aeronavele sau navele cargo, sau crustacee transportate pe coca navelor. Speciile invazive au succesul garantat printr-o serie de caracteristici. Mai exact, acestea sunt adesea foarte puțin pretențioase referitor la condițiile de trai (temperatură, umiditate, hrană etc), deci putem spune că sunt oportuniste. Aceste specii pot tolera condiții foarte variate ale diferiților factori climatici astfel rezistă mult mai bine decât speciile autohtone, native.
O altă caracteristică este legată de competitivitate. Speciile invazive pot elimina cu ușurință speciile native în competiția pentru hrană, locuri de cuibărit, lumină etc. Un exemplu foarte elocvent este cel al melcului marin Rapana venosa care a ajuns în Marea Neagră și care prădeaza midii și stridii (specii native), ambele specii de moluște fiind extrem de importante în filtrarea apei mării dar și cu valoare economică. Alte specii invazive pot afecta și sănătatea populației umane. Este cazul furnicii faraon (Monomorium pharaonis) care este sinantropă (trăiește pe lângă așezările umane), mai exact s-a adaptat excelent la viața la bloc. Astfel, în România sunt multe semnalări ale acestei specii în diferite blocuri, noi și vechi, din România. Sunt cunoscute ca purtătoare de streptococi și stafilococi.
O altă explicație pentru care aceste specii invazive au succes este dată de lipsa prădătorilor naturali. Lumea s-a obișnuit cu prezența gândacului cartofilor, Leptinotarsa decemlineata, care în ciuda insecticidelor utilizate acesta este bine stabilit în fauna țării. Faptul că a ajuns în Europa fără prădătorul natural, carabidul Lebia grandis, i-a facilitat dispersia și stabilirea sa pe aceste meleaguri. Limaxul ucigaş (Arion vulgaris) a început să se răspândească în Europa acum cca. 30 de ani, călătorind sub formă de ouă în pământul plantelor de ghiveci. Această cale este şi astăzi una dintre principalele surse de infestare.
Convenţia ONU privind diversitatea biologică a identificat pericolul speciilor străine invadatoare ca una dintre cele mai mari ameninţări la adresa biodiversităţii la nivel mondial.
Speciile invazive au ajuns în locuri noi de când oamenii au început să călătorească şi să facă comerţ. Intensificarea schimburilor comerciale, a explorărilor şi a colonizărilor începând din anii 1600, a declanşat o adevărată invazie a unor specii notabile, ca de exemplu şobolanul cenuşiu (Ratus norvegicus) care a sosit pentru prima dată cu vapoarele din Asia.
În Europa au fost înregistrate cca. 10000 de specii străine. Unele, ca de exemplu cartoful sau roşiile, au fost introduse intenţionat şi continuă să rămână importante din punct de vedere economic. Altele, denumite „specii străine invadatoare”, creează probleme grave ca specii dăunătoare în grădinărit, agricultură sau silvicultură, fiind factori de transmitere a ai unor boli sau distrugând construcţii, ca de exemplu clădiri şi baraje.
Conform Agenției Naționale pentru Protecția Mediului Brașov, România a fost afectată de expansiunea rapidă a comerțului și a activităților de transport, care au facilitat introducerea speciilor invazive. Ele s-au răspândit mai ușor din cauza presiunilor asupra mediului, cum ar fi defrișările, abandonarea terenurilor, folosirea excesivă a pășunilor, pe fondul unor habitate slăbite.
În cadrul registrului au fost publicate și datele despre România, înregistrând 325 de specii invazive, dintre care 75 de animale, 249 de plante și un parazit. Din cele 41 de specii marine invazive descoperite, 40 au un impact asupra mediului.
Bibliografie:
https://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/factsheets/Invasive%20Alien%20Species/Invasive_Alien_RO.pdf
https://www.green-report.ro/specii-invazive-registru/
https://www.eea.europa.eu/ro/articles/limacsi-ucigasi-si-alte-specii-straine-biodiversitatea-europei-dispare-intr-un-ritm-alarmant
