În cadrul relațiilor interspecifice (între diferitele specii de viețuitoare), foarte intersante sunt cele dintre plante și animale. Aici ne referim, dincolo de hrănire, la relațiile care presupun dezvoltarea insectelor prin intermediul plantelor.
Un astfel de exemplu, îl reprezintă domațiile. Practic, planta (de exemplu acaciile) oferă anumite “cămăruțe” pentru diferite artropode precum acarienii sau furnicile (în cazul furnicilor poartă denumirea de myrmecodomații). Relația este una de mutualism (+, +), adică ambii parteneri dintr-o astfel de relație au de câștigat. Furnicile primesc adăpost, iar în schimb plantele sunt protejate de specii care pot să le prădeze (în special ploșnițe sau afide).
Un alt exemplu este dat de gale. Acestea sunt un răspuns al plantei la acțiunea unei insecte. Anumite insecte din familia cinipidelor (Cynipidae) depun ouăle în țesurile diferitelor specii de plante precum măceșul și stejarul. Larvele care se dezvoltă în aceste plante, elimină anumite chimicale care determină modificări în structura unor elemente ale plantelor determinând apariția galelor. Apoi acestea înccep să se hrănească cu țesutul nutritiv al galelor formate , și sunt în același timp protejate de efectele exterioare asupra mediului.,
Plantele gazdă, precum și dimensiunea și forma galelor sunt specifice majorității cinipidelor, aproximativ 70% din speciile cunoscute parazitând diverse tipuri de stejar (Quercus sp.). Gale pot fi găsite pe aproape toate părțile arborilor, inclusiv frunzele, mugurii, ramurile și rădăcinile.
Frecvent, determinarea speciei este mult mai ușoară prin observarea galelor produse mai degrabă decât a insectei în sine.
Totuși, acești paraziți, sunt la rândul lor sunt parazitați de alte specii de viespi, deoarce acestea au nevoie de sursă trofică proteică pentru propriile larve. Aceste specii caută gale, iar o dată găsite, își introduc ovipozitorul care este suficient de puternic să străpungă peretele lemnos al galelor. Ovipozitorul ajunge cu o precizie chirurgicală în larva cinipidului, iar un ou microscopic este lansat în corpul acesteia. Astfel, din gale nu se va mai forma un cinipid ci un alt parazit, un parazit al parazitului. Practic, după ce oul viespii eclozează, larva începe să se hrănească din corpul cinipidei dar nu și din țesutul galei.
Bibliografie
- https://en.wikipedia.org/wiki/Gall
- Wilson, E.O. (2003) Socibiologia, Editura Trei
